Miniştrii din statele membre ale Uniunii Europene s-au reunit, luni, pentru Consiliul Agricultură şi Pescuit, ocazie cu care s-a negociat posibilitatea introducerii unor etichete obligatorii care să menţioneze originea cărnii folosite în produsele alimentare, pentru a se împiedica un nou scandal al cărnii de cal. Pentru România, această prevedere ar fi o sabie cu două tăişuri: după scandalul cărnii de cal, europenii se feresc de produsele din România, chiar dacă producătorii români au fost acuzaţi pe nedrept de etichetare mincinoasă.
Scandalul cărnii de cal din 2013, în care producătorii români au fost acuzaţi pe nedrept de etichetare mincinoasă, a adus prejudicii serioase de imagine, ale căror efecte vor dispărea abia peste câţiva ani, a arătat, luni, la Bruxelles, ministrul român al Agriculturii, Daniel Constantin.
Participant la Consiliul Agricultură şi Pescuit, în care unul din subiectele de pe agendă a fost etichetarea produselor din carne la origine, Constantin a comentat că, deşi s-a dovedit imediat că România nu a avut niciun amestec în problema cărnii de cal, oamenii au devenit mai reticenţi în a cumpăra produse din ţara noastră.
Din acest motiv, varianta introducerii unor etichete obligatorii care să menţioneze sursa cărnii este o sabie cu două tăişuri pentru România: Pe de-o parte, ar fi în avantajul nostru să etichetăm carnea care vine din România, pentru a nu mai lăsa loc de discuţii şi acuzaţii nefondate; pe de altă parte, acest scandal a produs un prejudiciu puternic de imagine pentru ţara noastră, iar etichetarea i-ar putea ţine la distanţă de produsele noastre pe potenţialii cumpărători.
În acest moment, se dezbat trei variante: „În primul rând, să rămânem la propunerea actuală, şi anume etichetarea voluntară, o precizare voluntară a ţării de origine; cea de-a doua variantă, să se precizeze pe etichetă dacă produsele respective sunt din piaţa Uniunii Europene sau din afara ei; cea de-a treia variantă, de a se preciza obligatoriu ţara de origine”, a enumerat Constantin, într-un briefing susţinut la Consiliu.
Ultima variantă nu este posibilă acum, însă: „Având în vedere acest lucru, cred că este important să mergem, cel puţin în această fază, pe una din celelalte două variante pe care le avem la îndemână”, a punctat ministrul Agriculturii, spunând că vor mai trece cel puţin trei-patru ani de zile până vor dispărea efectele scandalului cărnii de cal şi România va putea lua în calcul varianta etichetării obligatorii.
Un alt subiect de pe agenda Consilului AGRIFISH cu o miză mare pentru România l-a constuit lipsa unor regulamente prin care să fie implementată noua politică agricolă comună. În acest moment, există în vigoare regulamente de tranziţie, însă timpul rămas pentru a se ajunge la un acord privind regulamentele definitive este foarte mic, actuala legislatură europeană încheindu-se la finele lunii viitoare.
„Suntem în acest moment, din păcate, într-un mic impas, şi anume acela de a ajunge la un acord între Consiliu şi Parlamentul European vizavi de implementarea aşa-numitelor acte delegate”, a explicat Daniel Constantin. După cum o sugerează şi numele, actele delegate se referă la delegarea anumitor atribuţii de implementare ale Parlamentului European către Comisia Europeană. Problema este, potrivit ministrului român, că Parlamentul nu vrea să renunţe la aceste prerogative. „Foarte important acest acord pentru viitorul politicii agricole comune”, a punctat Constantin.
Comisarul European pentru Agricultură, Dacian Cioloş, şi autorul reformei politicii agricole comune, a venit cu o propunere de compromis, agreată şi de România, respectiv ca PE să aibă posibilitatea, după un an de zile, să revizuiască dosarul şi să decidă dacă se menţin sau nu actele delegate. Astfel, Cioloş a fost mandatat de Consiliu să negocieze în perioada următoare pe acest subiect cu PE.
Deja e o întârziere a implementării reformei lui Cioloş din acest punct de vedere, întârziere care nu se vede doar la Bruxelles, printre experţi, ci şi în ferme, unde oamenii se pregătesc pentru campania agricolă 2014-2015 şi ei trebuie să ştie ce sprijin primesc de anul viitor, a explicat ministrul Agriculturii, adăugând că există un „risc foarte mare şi pentru administraţia naţională, pentru că avem un proces extrem de lung de parcurs pentru adaptarea tuturor procedurilor naţionale la PAC” – de la schimbarea cererilor către APIA la noi softuri.
Sursa: www.gandul.info
