Populaţia preşcolară şi şcolară a României (0 – 23 ani) este anticipată să scadă de la aproape 3,6 milioane de persoane din perioada 2015-2016, la 3,1 milioane de persoane în 2030 şi la 2,1 milioane în 2060, în contextul în care procesul de îmbătrânire s-a adâncit de la an la an, potrivit INS. În acest fel, dacă se păstrează scăderea demografică, vor fi cu 1,5 milioane de tineri mai puţin ca în 2016.
Vârsta medie a depăşit pragul de 40 ani, atingând nivelul de 41,5 ani la 1 ianuarie 2016. Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit an de an, remarcându-se scăderea ponderii persoanelor din grupa de vârstă 0-14 ani şi creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste), fenomen evidenţiat prin indicele de îmbătrânire demografică, care a crescut de la 80,2 (la 1 ianuarie 2003) la 112,1 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere (la 1 ianuarie 2016), precizează Institutul Naţional de Statistică (INS) într-un comunicat transmis marţi cu ocazia zilei mondiale a populaţiei.
La 1 ianuarie 2016, populaţia rezidentă a României a fost de 19,76 milioane de locuitori. Populaţia feminină a fost majoritară, cuprinzând 10,11 milioane de persoane care reprezintă 51,2% din totalul populaţiei rezidente.
Comparativ cu 1 ianuarie 2015, la 1 ianuarie 2016 se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populaţiei tinere (de 0 – 14 ani) cu 16.100 de persoane, ponderea acesteia rămânând constantă (15,5%) şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste) de la 17,0% la 17,4% (+60.900 de persoane). Populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 67,1% din total, în scădere cu 155.200 de persoane faţă de începutul anului 2015. În cadrul populaţiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 15-19 ani, 45-49 ani şi 60-64 ani şi a scăzut cea a grupelor de vârstă 20-24 ani, 25-29 ani, 30-34 ani, 50-54 ani şi 55-59 ani, potrivit INS.
În mediul urban locuiesc 10,63 milioane de persoane, reprezentând peste jumătate din populaţia rezidentă a ţării (53,8%).
La 1 ianuarie 2016, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui) deţinea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,5% în populaţia rezidentă a ţării. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din judeţele: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş) cu o pondere de doar 9,1% în populaţia rezidentă a ţării. Regiunea de dezvoltare Bucureşti–Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populaţia urbană reprezentând 89,2% din populaţia totală a regiunii.
Speranţa de viaţă la naştere, în anul 2016, a fost de 75,54 ani.
Mai multe pe Mediafax.
