LOCAL | Prefectura sesizată de sindicate în privinţa salarizării. Vezi memoriul Sindicatului IMPACT!

Memoriu:

INSTITUTIA PREFECTULUI JUDEŢULUI BOTOŞANI

In atenţia d-lui Dan Constantin Şlincu – Prefect,

Sindicatul “IMPACT” Botoşani, cu sediul în mun. Botoşani, str. Maxim Gorki, nr. 4, cod poştal 710171, judeţul Botoşani, tel/fax 0752447994 / 0231586402, e-mail: [email protected], site: www.sindicatulimpactbt.ro, sindicat ce reprezintă interesele salariaţilor din sectoarele de activitate: asistenţă socială, muzee şi administraţia publică teritorială şi locală, prin prezenta, solicită o întâlnire a Comisiei de Dialog Social în cel mai scurt timp, cu invitarea parlamentarilor de Botoşani pentru a dezbate prevederile proiectului Legii salarizării unitare, având în vedere anomaliile şi discrepanţele existente în respectivul proiect şi care va afecta membrii noştri de sindicat.

Pentru o analiză cât mai concretă şi reală a aspectelor pe care dorim să le supunem atenţiei, vom începe cu problemele generale, urmând apoi să prezentăm pentru fiecare sector de activitate anomaliile depistate de noi.

>ASPECTE GENERALE:

• principiile nediscriminării şi egalităţii sistemului de salarizare nu sunt respectate, având în vedere faptul că, inexistenţa unor grile de salarizare pentru anii 2018-2022 care să fie aplicate, neaplicarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 794/2016 prin includerea în salariile de bază a sporurilor recunoscute prin hotărâri judecătoreşti menţin discriminarea din prezent, iar aplicarea unor majorări salariale procentuale periodic/anuale vor accentua şi mai mult discrepanţele existente în acest moment;
• principiul importanţei sociale a muncii se referă doar la sectoarele de activitate sănătate pentru care se aplică grilele pentru anul 2022 începând cu anul 2018, învăţământ (pentru personalul didactic) care într-o perioadă de un an beneficiază de o majorare a salariilor cu 100% şi pentru funcţii de demnitate publică, în schimb, administraţia publică teritorială şi locală, asistenţa socială şi salariaţii din muzee îşi menţin salariile la un nivel apropiat de salariul minim garantat în plată, minimalizându-sc la maxim importanţa muncii acestora!!!
• acordarea tranşelor de vechime prin acordarea procentelor prevăzute la art. 10 pct. (4) unde pentru vechimea de peste 20 de ani în câmpul muncii totalizează un procent de 22,5% este în detrimentul salariaţilor şi chiar discriminatoriu în comparaţie cu cei care sunt în prezent pe gradaţia 5 şi care beneficiază de un procent de 25% din salariul de bază;
• considerăm inoportună introducerea în limita de 30% a sumei acordate pentru sporuri/adaosuri/primelor/indemnizaţiilor la nivelul ordonatorului de credite a normelor de hrană şi a sporului pentru munca desfăşurată în zilele de repaus săptămânal, zilele de sărbători legale în vederea asigurării continuităţii în unităţile de sănătate şi asistenţă socială şi a sporului de gărzi pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă;
• inexistenţa unor regulamente privind acordarea sporurilor pentru condiţii de muncă pentru cele 6 domenii de activitate bugetară şi lipsa unor termene clare de aprobare a unor astfel de

regulamente, duce la persistenţe unor situaţii total anormale, când în acelaşi loc de muncă salariaţi angajaţi pe funcţii similare primesc sporuri pentru condiţii de muncă diferite, cuprinse între 15% şi 75% stabilite prin hotărâri judecătoreşti;

• 15 din Proiectul prezentei legi reglementează drepturile salariale pentru activitatea de control financiar preventiv, prin reducerea cu 50% a drepturilor acordate până în prezent,

având în vedere că angajatorul avea posibilitatea acordării unui spor de până la 10% în funcţie de capacitatea şi cantitatea activităţii ce implică viza CFP;

• considerăm total aberant ca în anul 2018 să fii nevoit să stabileşti un salariu pentru un nou- încadrat pentru care nu există funcţie în plată, prin reconstrucţie salarială pornind de la luna decembrie 2009!!! având la bază un act normativ abrogat începând cu anul 2010;
• 37 – Aplicarea legii alin. (5) limitează nivelul salariilor de bază la nivelul celor prevăzute pentru anul 2022. Considerăm această limitare abuzivă în detrimentul salariaţilor care au obţinut majorarea salariului prin includere unor sporuri recunoscute prin hotărâri judecătoreşti prin aplicarea Deciziei CCR nr. 794/2016;
• subliniem faptul că, la întâlnirile de la nivelul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale cu reprezentanţii sindicatelor privind legea salarizării unitare au fost prezentate grile total diferite cu salarii pentru fiecare an 2018, 2019, 2020 şi 2021, iar dacă noi am fost de acord, ne refeream la respectivele grile şi nu la actuala propunere care se află depusă în Parlament.

> ASISTENŢA SOCIALĂ:

• în sectorul de activitate asistenţă socială îşi desfăşoară activitatea personal de specialitate care se regăsesc pe grila de la Anexa nr. II punctul 3 dar şi funcţionari publici şi personal contractual funcţii comune care se regăsesc pe Anexa VIII familia ocupaţională de funcţii bugetar “Administraţie”, ceea ce duce uneori la diferenţe discriminatorii în salarizare. Indiferent de anexa pe care se regăsesc funcţiile salariaţilor din sistemul de asistenţă socială, constatăm că toţi cei care ocupă funcţii de execuţie vor fi reîncadraţi pe coeficienţi sub 1,82, ceea ce înseamnă salarii puţin peste nivelul salariului minim garantat în plată. în aceste condiţii considerăm că sunt încălcate principiul nediscriminării în comparaţie cu salariaţii din sănătate care fac parte din aceeaşi familie ocupaţională “Sănătate şi asistenţă socială”, principiul egalităţii având în vedere aceeaşi muncă pe care o desfăşoară personalul de specialitate de la patul bolnavului din sistemul sanitar şi acelaşi personal de specialitate de la patul beneficiarului din centrele de asistenţă socială şi medico-socială, principiul importantei sociale a muncii, prin minimalizarea importanţei întregii activităţi a sistemului de asistenţă socială, fără a evidenţia că acest sistem implică EDUCAŢIE pentru copiii aflaţi într-o situaţie de risc social, SĂNĂTATE pentru persoane cu deficienţe de diferite grade şi afecţiuni de la cele loco-motorii, psihice, neuropsihice, etc. şi pentru persoanele aflate la o vârstă şi cu afecţiuni ce necesită îngrijire permanentă.
• cu privire la funcţiile din grilă:
• asistentul maternal profesionist face parte din categoria muncitorilor calificaţi, ei

fiind angajaţi în urma unor cursuri de calificare, nivelul studiilor fiind medii cu bacalaureat dau examen din 3 în 3 ani pentru reatestare, fac perfecţionare în fiecare an iar activitatea lor implică: îngrijirea copiilor de la stadiul de nou-născuţi şi sugari până la vârsta adolescenţei ceea ce include cunoştinţe de neonatologie, pediatrie, educaţie, îngrijire şi asistenţă medicală primară, activitatea desfaşurându-se 24 de ore din 24 ore, 7 zile pe săptămână, prin urmare solicităm stabilirea coeficientului de salarizare şi salariului la nivelul infirmierei (care lucrează la patul beneficiarului de servicii medico-sociale 8 ore) coeficient 1,42, salariul de bază 3550 lei.

• părintele social, îngrijitor la domiciliu, asistent personal, asistentul personal profesionist: îşi desfăşoară activitatea la domiciliul persoanei cu handicap grav, de cele mai multe ori permanent, activitatea implicând multe cunoştinţe de asistenţă medicală, recuperare, îngrijire specială, motiv pentru care solicităm stabilirea coeficientului de salarizare şi salariului la nivelul infirmierei debutante (care lucrează la patul beneficiarului de servicii medico-sociale 8 ore) coeficient 1,38, salariul de bază 3450 lei.
• funcţia de bucătar, face parte din categoria muncitorilor calificaţi, fiind cu studii generale sau medii şi cu calificare de bucătar, obligatoriu trebuie încadraţi şi salarizaţi conform grilei de “muncitor calificat” ce se regăseşte pe Anexa VIII Capitolul II, lit. C Alte funcţii comune din sectorul bugetar, b) Funcţii de execuţie pe trepte profesionale:

Orice altă încadrare pentru funcţia de bucătar este discriminatorie şi neconformă cu realitatea.

• cu privire la Capitolul II – reglementări specifice personalului din sănătate, din asistenţă medico-socială şi din unităţile de asistenţă socială/servicii sociale, dorim să reiterăm nemulţumirea privind introducerea în limita de 30% a sumei acordate pentru sporuri/adaosuri/primelor/indemnizaţiilor la nivelul ordonatorului de credite a sporului pentru munca desfăşurată în zilele de repaus săptămânal, zilele de sărbători legale în vederea asigurării continuităţii în unităţile de sănătate şi asistenţă socială şi a sporului de gărzi pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă, prin urmare solicităm eliminarea alin (2) de Ia art. 25 din proiectul de lege.
• 15 din Capitolul II – reglementări specifice solicităm să fie modificat astfel:
• la Iit. b), c), d) şi e) eliminarea sintagmei “până la”,
• f) pentru fiecare copil dat în plasament, începând cu al II-lea copil, asistenţii maternali profesionişti beneficiază de un spor de 15% din salariul de bază,
• g) pentru asigurarea continuităţii în muncă, asistenţii maternali profesionişti beneficiază de un spor de 10% din salariul de bază,
• introducerea lit. h) în perioada concediului de odihnă efectuat împreună cu copilul/copiii din plasament, asistentul maternal profesionist beneficiază de o indemnizaţie egală cu drepturile salariale cuvenite pentru respectiva perioada, (motivul fiind faptul că în perioada concediului de odihnă asistentul maternal profesionist îşi îndeplineşte atribuţiile din fişa postului cu toate obligaţiile postului ce îl ocupă).

> SALARIAŢII DIN MUZEE Singurele instituţii din ţară care păstrează memoria culturală a ţării sunt muzeele, arhivele şi bibliotecile. Acestea depozitează, conservă şi restaurează bunuri de o valoare inestimabilă pentru istoria locală, regională naţională, transmiţându-le generaţiilor viitoare. Cea mai mare parte a PATRIMONIULUI (arheologic, istoric, de artă, etnografic, memorialistic, de ştiinţele naturii, arhivistică, ştiinţă, tehnică, literatură, cinematografie, numismatică, filatelie, heraldică, bibliofil ie, cartografie şi epigrafie este în grija muzeografilor, arheologilor, cercetătorilor, conservatorilor şi restauratorilor. în aceste condiţii, considerăm că munca desfăşurată de către salariaţii are o importanţă naţională iar salarizarea acestora trebuie să respecte principiul importantei sociale a muncii în raport cu responsabilitatea, complexitatea, riscurile activităţii si nivelul studiilor prin alinierea cu celelalte funcţii din cultură, în special din zona spectacolului, unde salariile au fost majorate cu 50% iar pentru salariaţii din muzee cu doar 20%.

Tot pentru respectarea principiului importanţei sociale a muncii considerăm că, nivelul salariilor şi coeficienţilor din grila pentru specialiştii din muzee este net inferioară specialiştilor din instituţiile de spectacole şi concerte. în cadrul aceluiaşi principiu privind ierarhizarea conform responsabilităţii şi complexităţii muncii, considerăm activitatea salariaţilor din muzee mai complexă sau măcar la fel de complexă ca cea a salariaţilor din instituţiile de spectacole şi concerte, prin urmare solicităm acordarea coeficienţilor şi salarizarea specialiştilor din instituţiile de spectacole şi concerte şi pentru specialiştii din muzee, cu respectarea nivelului dc studii şi a gradului profesional.

Iar până la aplicarea grile, introducerea unei litere la alin. (3) de la art. 37 – Aplicarea legii cu următorul conţinut:

“b¹ ) salariile de bază de care beneficiază salariaţii din muzee, se majorează cu 50% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017;” solicităm acest lucru pentru a compensa creşterea salarială de care au beneficiat angajaţii din instituţiile de spectacole şi concerte începând cu luna februarie 2017 prin OUG nr. 2/2017.

Solicităm introducerea în grila cu funcţiile din sistemul muzeelor publice a funcţiilor de “cercetător” şi “director adjunct ştiinţific” care au fost omise în ultima lege privind salarizarea unitară, având în vedere că muzeele au cel mai important rol în creşterea patrimoniului cultural naţional al ţării, ele fiind entităţi care se ocupă şi de cercetare ştiinţifică iar suprimarea acestei activităţi prin anularea funcţiilor specifice cercetării ar fi un dezastru pentru muzeele româneşti.

Având în vedere activitatea instituţiilor muzeale care sunt deschise în zilele de sâmbătă, duminică, sărbători legale şi zile libere legale în care nu se lucrează, solicităm introducerea unei note cu următorul conţinut: “NOTĂ: Munca prestată de personalul din unităţile muzeale şi culturale care îşi desfăşoară activitatea în vederea asigurării continuităţii activităţii în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se plăteşte cu un spor de 100% din salariul de bază al funcţiei îndeplinite. (2)Munca astfel prestată şi plătită nu se compensează şi cu timp liber corespunzător.”

> ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ TERITORIALĂ ŞI LOCALĂ

• având în vedere prevederile art. 37 – Aplicarea legii alin. (5) care limitează nivelul salariilor de bază ia nivelul celor prevăzute pentru anul 2022, considerăm această limitare abuzivă în detrimentul salariaţilor care au obţinut majorarea salariului prin acordarea unor sporuri recunoscute prin hotărâri judecătoreşti prin aplicarea Deciziei CCR nr. 794/2016;
• 37 – Aplicarea legii, la alin. (2), lit. c. prevede “prin excepţie de la lit a, salariile de bază de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale, astfel cum sunt definite la art 2 alin. (1) pct 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare se stabilesc conform prevederilor prezentei legi” iar la art. 11 trebuia să fie reglementat acest aspect. Din păcate, se pare că, consiliul local şi consiliul judeţean sunt transformate în SRL cu drept de a stabili salariile angajaţilor în funcţie de bunul plac, cu respectarea încadrării pe funcţii cu luarea în considerare a studiilor, gradelor şi gradaţiilor, dar salarizarea fiind la bunul plac al consiliului local !!!
• pentru evitarea unor mari erori şi discriminări solicităm eliminarea art. 11;
• sesizăm faptul că, funcţionarii publici din cadrul consiliilor judeţene, municipiilor reşedinţă de judeţ si din cadrul unităţilor subordonate acestora nu se regăsesc pe nici o grilă din anexele destinate familiei ocupaţionale “ADMINISTRAŢIE”, iar personalul contractual din respectivele unităţi se regăsesc si pe grilele de la subcapitolul III. Salarii pentru personalul din unităţile teritoriale, dar şi la subcapitolul IV. Nomenclatorul si ierarhia funcţiilor din administraţia publică locală.
• în aceste condiţii şi pentru evitarea disfuncţionalităţilor solicităm următoarele modificări:
• la Anexa VIII, Capitolul I, lit. A Salarizarea funcţionarilor publici, subcapitolul II. Salarii pentru personalul din unităţi teritoriale, modificarea Notei astfel:

**) Funcţii publice teritoriale stabilite şi avizate potrivit legii din cadrul instituţiei prefectului, serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale, precum şi pentru funcţiile publice locale stabilite şi avizate potrivit legii în cadrul aparatului de specialitate al consiliilor judeţene, al primarului general al municipiului Bucureşti, al primarilor sectoarelor municipiului Bucureşti, al primarilor municipiilor reşedinţă de judeţ, precum şi al instituţiilor înfiinţate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea consiliilor judeţene ori Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, respectiv municipiilor reşedinţă de judeţ, inclusiv funcţii publice locale, stabilite şi avizate potrivit legii în cadrul aparatului de specialitate al primarilor municipiilor, oraşelor şi comunelor şi al instituţiilor înfiinţate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea consiliilor locale.

• la Anexa VIII, Capitolul II, lit. A Salarizarea personalului contractual din administraţia publică centrală de specialitate, servicii deconcentrate ale ministerelor şi ale altor organe

centrale de specialitate, solicităm modificarea menţiunilor din secţia

şi modificarea Notei astfel: *) Instituţia prefectului, serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale, instituţiile cu atribuţii în domeniul administrării, gestionării, expertizării şi restaurării monumentelor istorice din subordinea Ministerului Culturii, precum şi pentru funcţiile publice locale stabilite şi avizate potrivit legii în cadrul aparatului de specialitate al consiliilor judeţene, al primarului general al municipiului Bucureşti, al primarilor sectoarelor municipiului Bucureşti, al primarilor municipiilor reşedinţă de judeţ, precum şi al instituţiilor înfiinţate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea consiliilor judeţene ori Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, respectiv municipiilor reşedinţă de judeţ, inclusiv funcţii publice locale, stabilite şi avizate potrivit legii în cadrul aparatului de specialitate al primarilor municipiilor, oraşelor şi comunelor şi al instituţiilor înfiinţate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea consiliilor locale.

Motivul pentru care solicităm ca toate funcţiile publice şi de personal contractual din familia ocupaţională “ADMINISTRAŢIE” să se regăsească pe aceleaşi grile, se regăseşte în fişa postului pentru fiecare funcţie în parte, deoarece atribuţiile fiecăruia sunt aceleaşi, indiferent de instituţia unde îşi desfăşoară activitatea. Exemple: fişa postului pentru un consilier superior de la serviciul resurse umane care îşi desfăşoară activitatea la consiliul judeţean va cuprinde aceleaşi atribuţii în proporţie de cel puţin 95% ca şi fişa postului pentru consilierul superior de la serviciul resurse umane care îşi desfăşoară activitatea la o primărie, la o unitate subordonată consiliului judeţean sau primăriei unui municipiu, sau într-un serviciu public deconcentrat. De asemenea, un muncitor calificat sau un şofer, va avea aceleaşi atribuţii în fişa postului, indiferent dacă îşi desfăşoară activitatea la o primărie sau la un serviciu public local de asistenţă socială, sau o instituţie de cultură din subordinea unui consiliu judeţean.

în aceste condiţii, considerăm că modificările solicitare de noi sunt corecte şi necesare pentru respectarea principiilor generale ale Legii salarizării unitare.

Cu deosebit respect,

PREŞEDINTE, SOCIANU CAMELIA

Vezi memoriul adresat Parlamentarilor .