SANATATE | De ce e bine să mâncăm mai puțin zahăr

Produsele procesate care conțin foarte mult zahăr se regăsesc din ce în ce mai des în farfuriile noastre. În ultimii ani, industria alimentară creează multe produse cu grăsimi și colesterol, cărora le adaugă zahăr pentru a compensa aroma. Astfel ajungem să consumăm prea mult zahăr, lucru ce ne poate îmbolnăvi.

Zaharurile sunt carbohidrați, principalul nostru combustibil. În organism, carbohidrații sunt transformați în glucoză pentru a alimenta celulele, inclusiv creierul. Aceștia se împart în:

•    zaharuri simple (glucoză, fructoză, galactoză), compuse din molecule mici, ușor de absorbit de către organism. Găsim aceste zaharuri în mod natural în fructe, lapte, miere și sirop de arțar, precum și în zahărul tos și în produsele din comerț (alimente congelate, cereale pentru micul dejun, băuturi răcoritoare etc.).

•    zaharuri complexe, care se formează dintr-un lanț lung de glucoză absorbită mai lent. Acestea se găsesc mai ales în cartofi, cereale, paste, orez și legume uscate.

Zahăr „bun“ vs. zahăr „rău“

Organismul nostru are nevoie de carbohidrați pentru a funcționa. Ideal este să menținem zahărul din sânge (glucoza) la un nivel stabil. Pentru acest lucru, nutriționiștii  ne recomandă să consumăm zaharuri complexe, cu condiția să ne axăm pe cereale integrale, deoarece cele rafinate, cum sunt pâinea albă și orezul alb, conțin zaharuri care sunt rapid absorbite de organism, la fel ca și cele simple.

Evită zaharurile pe care le adaugi chiar tu în hrană și în produsele pe care le cumperi din comerț. Acestea conțin zahăr alb, dar și sirop de porum, bogat în fructoză. Acest sirop, fabricat din amidon de porumb, este utilizat pe scară largă de către industria alimentară ca îndulcitor.

Fructoza perturbă secreția de leptină, hormon care controlează apetitul. Prin urmare, chiar dacă consumi o cantitate mare de fructoză, nu ai senzația de sațietate. În felul acesta, riști să te îngrași.

Periculos pentru organism

Atunci când o cantitate mare de zahăr ajunge în sânge, organismul stochează surplusul de glucoză în ficat și mușchi, disponibil atunci când vei avea nevoie de energie. Când organismul are suficient zahăr în stoc, transformă excesul în grăsime.

Fructoza adăugată în produsele alimentare este metabolizată de ficat, favorizând apariția steatozei hepatice (ficatul gras).

Tot mai multe studii atrag atenția că o alimentație bogată în zahăr favorizează apariția obezității, a diabetului, a hipertensiunii, a bolilor cardiovasculare și chiar a unor forme de cancer (de colon, stomac, pancreas, mamar și uter). Zahărul perturbă flora intestinală, slăbind imunitatea și accelerează îmbătrânirea tuturor țesuturilor, inclusiv a pielii.

Dă dependență

Studiile au demonstrat că zahărul stimulează anumite zone ale creierului. Dr. Alain Dagher, neurolog la Institutul de Neurologie de la Montreal, Canada, spune că învățăm repede să iubim produsele dulci, pentru că ne dau calorii și pentru că noi avem nevoie de ele pentru a supraviețui.

Creierul nostru este construit să dorească alimente bogate în calorii, cum sunt zahărul și grăsimile, motiv pentru care produsele industrializate sunt atât de populare.

SFAT: Menținerea la un nivel stabil a zahărului din sânge te scapă de durerile de cap, modificările de dispoziție și te ajută să te concentrezi mai bine. Totodată, reducerea zahărului din alimentație ține la distanță cariile, diabetul zaharat și bolile cardiovasculare.

8 trucuri să mănânci mai puțin zahăr

1.    Bea apă când ți-e sete. Evită băuturile dulci și cele carbogazoase.

2.    Nu consuma bomboane și gume de mestecat.

3.    Redu treptat cantitatea de zahăr pe care o pui în cafea, până ajungi s-o bei fără zahăr.

4.    Alege întotdeauna cereale integrale pentru pâinea, pastele și orezul pe care-l consumi.

5.    Consumă iaurt simplu.

6.    Evită prăjiturile și dulciurile din comerț.

7.    Înlocuiește zahărul cu compot de fructe, piure sau fructe uscate.

8.    Evită să mănânci desert după fiecare masă.

Atenție la zahărul ascuns

Acesta se găsește în bulion, suc de roșii, batoane de cereale, iaurturile cu arome, sosuri pentru paste sau salate, băuturi energizante, fructe din compot, ceaiul de tip ice tea, supe la plic, salam, muștar dulce.

Apetența pentru anumite alimente apare atunci când consumăm alimente industrializate, cu încărcătură glicemică ridicată și densitate nutrițională scăzută, care nu ne pot furniza nutrienții necesari sănătății organismului. Poftele față de anumite alimente pot reprezenta un indicator important asupra unor nevoi sau dereglări ale anumitor organe.

S-a constatat că, deseori, poftele reflectă anumite dezechilibre de vitamine sau minerale pe care le manifestăm în vederea restabilirii stării de sănătate. Fiind mai atenți la semnalele date de organismul nostru, putem evita instalarea unor inadvertențe și totodată putem evita să facem greșeli în alegerile pe care le luăm.

Sursa: clicksanatate.ro