BANCUL ZILEI | Căsătoria-i dură în deșert

Căldură mare… Un om însetat era singur prin deşert.
-Apă!… Apă!… Apă!… La un moment dat vede o casă. Intră repede şi găseşte acolo un barbat şi o femeie la masă, care se uitau unul la celălalt. Omu’ nostru îi întreabă:
-Pot să beau puţină apă? Niciun răspuns. Se apucă omu’ şi bea apă până se satură.
-Pot să mănânc şi eu? Niciun răspuns. Mănâncă pănă nu mai rămâne nimic pe masă. Acuma, sătul, îi vine cheful de femeie…
-Ăăă, pot să-ti iau puţin nevasta? Niciun raspuns. Omu’ nostru îşi face şi damblaua asta, apoi pleacă.
Când era în uşă îl aude pe bărbatul din casă zicând către nevastă:
-Da’ nu ţi-e ruşine, curvo?
La care ea:
– Ahaaa, ai vorbit primu’, tu duci gunoiul!